Cardinalul Antonio Maria Rouco Varela este agresat de activiste pro-avort

Cinci activiste ale organizaţiei pro-avort, Femen, cu bustul descoperit şi cu lozinci scrise pe trup, au agresat pe cardinalul Antonio Maria Rouco Varela, în plină stradă, strigând „aborto es sagrado” (avortul este sfânt), pe când acesta se pregătea să intre în Biserica Santos Justos y Pastor, din Madrid.

Antonio Maria Rouco Varela este arhiepiscop de Madrid, preşedintele Conferinţei Episcopale Spaniole şi are vârsta de 77 de ani.

15848_unas_activistas_pro_aborto_de_femen_asaltan_al_cardenal_rouco_a_la_entrada_de_la_parroquia_santos_justo_y_pastor_de_madridIncidentul s-a produs în jurul orei 20:00, în timpul scurtului traseu pe care acesta trebuia să îl parcurgă de la maşina din care a coborât şi biserică. În acel moment, cele cinci activiste l-au înconjurat strigându-şi lozinca cu pumnii ridicaţi şi aruncându-i în faţă lenjerie intimă feminină, pătată cu roşu, însoţite de alte strigăte pe care nu le putem reproduce, fiind ofensive şi indecente.

femen_tetas_roucoPe corpurile lor se putea citi „Femen”, numele acestei mişcări născute în Ucraina care conform unor surse, îşi plăteşte foarte bine activistele, dar numai dacă pozele sau video ajung să fie publicate, fapt pentru care este imprescindibil să se manifeste dezbrăcate însoţite de lozinca blasfemă şi de alte elemente creştinofobe.

În ultimul an au reunit mai multe astfel de acte printre care un atac grotesc asupra arhiepiscopului Leonard de Malinas în Bruxeles, o invazie în acelaşi mod în aula Parlamentului spaniol şi o alta într-o catedrală din Koln – Germania, în timpul unei liturghii de Crăciun, când s-au urcat pe altar cu bustul descoperit, pe care se putea citi fraza „eu sunt Dumnezeu”.

După cum relatează anumite agenţii de presă, după ce cardinalul a intrat în biserică şi activistele se retrăgeau, anumiţi cetăţeni de pe stradă le-au aplaudat şi le-au încurajat.

După cum se ştie, actualul guvern din Spania lucrează la un proiect de lege prin care doreşte să restrângă avortul doar la cazuri excepţionale. Recent, la Convenţiea Naţională a Partidului Popular, ministrul Justiţiei, Alberto Ruiz Gallardon şi-a reiterat angajamentul de a duce la bun sfârşit această lege: „Aveţi cuvântul şi angajamentul meu personal că nici o insultă, nici un strigăt, nici o descalificare care i se va face ministrului, nu-l va face să abdice de a îndeplini angajamentul pe care mi l-am luat în faţa preşedintelui Guvernului şi înaintea voastră a tuturor, de a duce la îndeplinire programul nostru electoral şi să regularizăm drepturile femeii, dar şi drepturile celor concepuţi şi nenăscuţi” a semnalat ministrul.

Activistele au declarat presei că următoarele obiective ar putea fi oricare dintre membri Partidului Popular. „Cu ministrul Gallardon va fi dificil din motive de securitate, dar niciodată nu se ştie”.

Câteva elemente ale acestui incident, mă fac să scriu câteva comentarii, după ce am citit această informaţie în diferite ziare din Spania, de diverse orientări.

Se pare că creştinofobia începe să atingă cote alarmante în Europa, prin activismul militant al unora şi pasivitatea altora. Se trâmbiţează prin toate mijloacele toleranţa, dar se pare că toleranţa este valabilă doar atunci când ne aflăm de partea celor puternici şi influenţi. Curios lucru, toate ziarele au relatat incidentul cu menţiunea că în ziua precedentă a avut loc în Madrid o mare manifestaţie împotriva legii Gallardon, dar nici unul nu a amintit  de cealaltă manifestaţie la fel de numeroasă, dar pro-vida, în favoarea legii şi a vieţii.

Când cardinalul a ajuns acolo, activistele fiind pregătite de atac, la faţa locului deja se aflau mai mulţi fotografi şi cameramani pregătiţi pentru a imortaliza evenimentul, dar nimeni nu a avizat pe ierarhul catolic, sau poliţia, de ceea ce-l aşteaptă.

Pasivitatea cetăţenilor de pe stradă, sau mai rău, aplauzele şi încurajările nu fac decât să confirme cuvintele Scripturii: Şi, măcar că ştiu hotărârea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totuşi, ei nu numai că le fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac. (Romani 1:32)

De ce nu există legi care să regularizeze şi să pedepsească comportamentul indecent şi ofensiv în public, dar există „legi” prin care sunt evacuaţi din localuri de cult cei ce se adună să se roage, dar nu au licenţă, sunt opriţi şi arestaţi cei care predică Evanghelia în locurile publice sau sunt calificaţi de intoleranţi, retrograzi şi homofobi, cei care îşi spun public convingerile, concordante cu Scriptura, dar neconcordante cu mersul lumii acesteia?

Am ajuns acele vremuri despre care spune profetul Isaia, când oamenii …. numesc răul bine, şi binele, rău, care spun că întunericul este lumină, şi lumina, întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceaţă, şi dulceaţa în loc de amărăciune! (Isaia 5:20).

Dumnezeu să aibă milă de noi !!!

Comentarii

Lasă un răspuns